|    |  februarie

                      de Marius MihalcaSperanța-mi este suferințăLa ușa-treia cât aștept,Cu frică,Dor,Și cu dorințăDe a-mi fi inimă în piept.Prin ochii râului de fierChip după chip stau să privesc,Măsor secundele cum pier,Nici urmă de suflet îngeresc.Am cugetul îmbălsămat în fum,În trup mi s-a născut durerea,Mă cert cu pietrele

Necunoscuta care se vindeaN-a vrut să-mi spună-n prima zi cine era,Dar fiindcă ea aflase cine sunt -Poetul poreclit "Fluieră-vânt" -Şi fiindcă mă ruga stăruitorSă-i fiu şi eu, din când în când, cumpărător,Sinceritatea ei m-a-nduioşatŞi-n cadrul preţului fixat -Un preţ absurd,RidiculŞi meschin,Cu care-aş fi băut un kilogram de vin -M-am îmbătat de gura eiŞi-am adormitPe laurii

User registration

Reset Password