sâmbătă, 28 octombrie 2017

Vreau un copil

El ieșise dintr-o relație care îl făcuse praf. Femeia lui plecase cu unul dintre cei pe care îi avea în lista de prieteni buni. Nici nu știa pe ce cine să fie mai supărat. Pe ea, pe prietenul lui, pe el însuși?  Ca să își umple timpul și-a descoperit subit o mie de hobby-uri, care mai de care mai dătătoare de senzații tari, încercând să-și demonstreze sieși și lumii în aceleași măsură că este bărbat, și încă unul dintre cei faini. 

Ea tocmai învățase pe propria-i piele ce sunt relațiile toxice. Nici nu îi luase prea mult. Doar vreo 5 ani în care a trăit mizer, fără să conștientizeze însă acest lucru, în care a oferit peste măsură ca întotdeauna și tot a fost vina ei. Ea nu era suficient de bună, nu era suficient de slabă, nu era suficient de sociabilă, nu era suficientă în nimic, mai puțin în anumite nopți răcoroase, când el simțea nevoia de un corp cald, deși ar fi putut fi la fel de bine al orcărei alte persoane.

S-au întâlnit accidental. Ea își lua, ca în fiecare dimineață, o cafea mizerabilă de la Starbucks, căreia cel mai probabil urma să îi facă o poză și să o posteze alături de un text motivațional, iar el stătea la coadă și se gândea la proiectele lui. Îi făcuse cu ochiul o brownie și deși nu obișnuia să mănânce dulciuri, în dimineață aia simțise că vrea să guste. Întâmplarea a făcut ca amândoi să pronunțe brownie în același timp, ceea ce a dus la un schimb de priviri, însoțite de câte un zâmbet larg. Tot întâmplarea a făcut ca în acel moment o singură brownie să mai fie disponibilă, iar el galant i-a cedat-o, explicându-i că el oricum nu prea mănâncă dulciuri. Ca o corporatistă feministă ce era, ea nu a putut să accepte acest dar, mai ales că venea din partea unui bărbat și a ținut morțiș să împartă prăjitura. Așa s-a și întâmplat. S-au așezat la masa din colț, față în față și au început să guste pe rând din brownie, fiecare accesând cu atenție doar colțul cel mai apropiat de el, cu o frică parcă de a avansa spre centru. În dimineața aia au întârziat amândoi la serviciu, dar au descoperit că au lucruri în comun. Au descoperit că i-a călcat viața în picioare, că au plătit pentru bunătatea lor și că au învățat acum ce înseamnă o relație "pe bune" și sunt pregătiți să treacă la pasul următor, cu familie și copii, oricând Universul i-ar pune în această postură.

Viața era bună cu ei. Dintr-o dată au uitat toate experiențele neplăcute trăite, ba chiar le considerau justificate, pentru că acum fuseseră răsplătiți cu mai tot ce își doriseră. Făceau sex în fiecare noapte, iar uneori o mai comiteau și pe la petreceri sau prin baruri. Ultima lor vacanță lor se dovedise a fi un maraton sexual, la finalul căreia ea a primit și inelul. Trecuseră doar șase luni și hotărâseră deja să se căsătorească. Ea își dorea cu ardoare rochia albă, cu spatele gol, iar el se vedea jucând fotbal cu fii-su în parc. Nu au avut nicio emoție când au decis acest pas, întrucât niciunul dintre ei nu mai fusese atât de sigur pe el în această viață, în legătură cu relația în care își dorea să fie.

Sursa foto: Vlad Eftemie - The swiss affair.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share This