miercuri, 29 octombrie 2014

Carte: Conjurația imbecililor - John Kennedy Toole

Dacă ar fost să aplic regula celor 30 de pagini, pe care încă nu am experimentat-o vreodată, m-aș fi oprit din lectură destul de devreme. Am continuat însă, mânat de două lucruri. Primul ar fi că, eu nu renunț și nu mă opresc la jumătate. E în natura mea să duc lucrurile până la final. Al doilea argument mi-a venit din prefață. Autorul, John Kennedy Toole - profesor de Engleză la o universitate în SUA, supărat că editurile i-au refuzat manuscrisul s-a sinucis. Până să apuc să citesc primul rând, m-am tot gândit ce-o fi fost în mintea lui și care îi era viziunea asupra vieții, de a procedat astfel.

Câțiva ani mai târziu, manuscrisul a fost găsit de mama lui, care a reușit să îl publice, iar Conjurația imbecililor pare, conform recenziilor, să fi intrat în literatura clasică a secolului XX. De altfel, romanul a și fost premiat cu premiul Pulitzer, post-mortem.


vineri, 24 octombrie 2014

3 destinații în care să te retragi la pensie

Business is dating! Mi s-a părut că sună mai bine așa, decât orice traducere aș încerca. Afacerile sunt o relație! Cam așa ar suna varianta mea de traducere în română. Cu diferența că în relațiile de afaceri, termenele și condițiile sunt explicite și acceptate de ambii parteneri, unde în viață, nu de puține ori, unul din parteneri trăiește cu speranța unor schimbări, a unor rezultate pe care nu a avut niciodată curajul să le rostească. Se poate întâmplă acest lucru și în business, dar doar între oameni lipsiți de experiență sau care au conceput întreaga afacere tocmai în scopul înșelării celuilalt.

Business înseamnă seducere, încredere, onoare, angajament (commitment), grijă, orgoliu, dorință și cred că pot continua cu toate atributele unei relații interumane. Dacă atunci când vine vorba de posibilele mele relații, capacitatea de seducere îmi este limitată doar la cele câteva articole postate pe blog, în business sunt destul de bun. (Fraza precedentă are strecurată o injoncțiune, pentru care Doamna F. îmi va da peste degete) Am câteva reguli pe care nu le încalc niciodată (și sunt conștient că niciodată este un termen absolut): nu promit ce nu pot livra, nu înșel și nu fur. Dacă stau bine să mă gândesc și în plan personal fac la fel, dar asta e altă poveste. 


joi, 2 octombrie 2014

Scrisoare către tata

Dragă tată,

Uite că îți scriu în prag de toamnă. Cum a mers grădina? Am auzit că a dat mana în roșii, dar că au mers bine pe vinetele și ardei. Mulțumit de rezultate? Pesemne că în curând te apuci de făcut vinul. Ce-aș mai bea și eu un pahar de must, însoțit de o bucată de pastramă de berbecuț.

Iaca s-au întors vremurile. Când eram preșcolar, tu puneai la poștă scrisori lungi, scrise cu stiloul, cu un scris impecabil și cu semnătură unică.  Îmi scriai din Iraq, iar mai apoi din Egipt. Mama ni le citea la lumina lumânării, seara, în bucătărie. Ne îngrămădeam în jurul ei, eu de o parte și sor-mea de cealaltă, și o ascultam cum atenție cum deapănă rândurile. 30 de ani mai târziu, îți scriu eu și culmea, tot din Orientul Mijlociu. O fi ceva în gena noastră de ne atrage în zona asta. La fel ca și tine tolerez bine căldura, cultura și obiceiurile și la fel ca și tine, îmi este gândul la cei de-acasă. S-au mai schimbat timpurile și scrisoarea mea nu mai poartă timbru, nu o mai găsești în cutia poștală și nici nu mai trebuie să îmi fac griji dacă ajunge.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share This