vineri, 21 martie 2014

Carte: Igiena asasinului - Amelie Nothomb

În ce privește femeile stau prost. Să fiu sincer, stau foarte prost. Una pe an. Maxim două. Aici nu este o problemă de fidelitate. De fapt fidelitatea în această chestiune mi se pare chiar o prostie. Drumul drept ar fi, nu una, nu două, nu trei, ci mult mai multe. Cât mai multe! Ori eu aveam să constat că în cazul meu trecuseră câțiva ani de la ultima experiență: nu mai citisem o femeie de mai bine de 2 ani, lucrul care se cere îndreptat grabnic. Am făcut cei doi pași necesari ca să ajung de pe canapea la bibliotecă și am ales folosind același principiu după care aleg și femeile: cele subțiri au întâietate! Așa m-am trezit cu în mână cu Igiena asasinului de Amelie Nothomb.


marți, 18 martie 2014

Business Class

Nu am reușit încă să ies din clasa mijlocie. Cât timp Massimo Dutti este o excepție și nu o regulă, e un semn clar că încă sunt în plutonul clasei de mijloc. Ceea ce nu e chiar rău, dar de la un antreprenor cu ambiții globale, care visează să aibă măcar un client în fiecare țară, ai putea avea așteptări mai mari. Eu unul am. 

Sunt un tip hotărât. Cele 15 minute de stat la coada de check-in, m-au convins, fix când ajunsesem următoarea persoană la ghișeu, să îmi dau bagajul la înfășurat în folie și să accept cu bucurie să mai stau o dată la coadă. Când, într-un final, ajung și eu la linia galbenă, care marchează următorul client, tipul de la secțiunea de Check-In Business Class, un domn afectat de o plictiseală teribilă, îmi face semn să mă apropii. Execut, și îi întind pașaportul, însoțit de un salut cordial. 
 - Mister! Dvs. de ce stați la coada de economic când aveți bilet la business class. Uitați, aici este un culoar special pentru cei care călătoresc la business class. 
 Eu ridic din umeri și îi spun: 
 - Nu aveam nicio idee că aș avea bilet la business class. Eu mi-am cumpărat un bilet la clasa economic. 
 De data asta, ridică el sprânceana și îmi mai trece o dată pașaportul prin scaner. Se uită pe monitor, se uită în pașaport, se uită la mine și zice: 
 - E clar! Aveți bilet la business class.


marți, 11 martie 2014

I feel like Jerry Maguire

Viața mea să învârte în jurul acestui film. Probabil că exagerez și eu în unele momente, forțând asemănări care nu există. De unele sunt conștient, pe altele refuz să le conștientizez, din dorința de a nu strica momentul.  

Am avut momente în călătorie în care am sărit în sus de bucurie pentru că lucrurile mergeam mai bine decât sperasem, am avut momente în care am ridicat tonul și m-am enervat, dar am avut momente în care m-am simțit singur. Sunt oarecum obișnuit. Pot sta câteva zile fără să scot o vorbă, la fel cum pot vorbi cu mine însumi, cu voce tare, felicitându-mă când am o reușită sau certându-mă aprig atunci când fac o prostie. Vorba Paraziților: "am dublă personalitate și-o dezvolt pe-a treia". Și sunt ok cu asta.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share This