Eu îi sunt prieten de ceva timp. Am suportat cu răbdare, în tot acest timp, povestirile pe tema Clujului, oraș care îmi place și mie de altfel și în care am și rude. Sângele meu de moldovean cu arborele adânc înfipt printre răzeșii lui Ștefan a început să se pasteorizeze. Orbit de furie și gelozie, mi-am promis să îmi răzbun strămoșii nedreptățiți de alegerea acestei femei frumoase ce refuză să vadă evidentul. Vroiam s-o văd plângând și regretând amarnic. Nimeni pe lume nu o face pe DT să croșeteze lacrimi mai bine decât Tudor Gheorghe, live. Asta avea să fie și planul meu. Să tac și să înghit până va veni vremea unui nou concert Tudor Gheorghe.
Când am primit de veste că Tudor s-a pus pe treabă, am ridicat urechile, precum își ridică DT sprânceana. Aveam să aflu că tema concertului îl avea în prim plan pe poetul basarabean Grigore Vieru. Poate aici, prin capitală lumea nu știe cine a fost Grigore Vieru, dar te asigur că noi, moldovenii, îl știm încă de pe vremea în care aveam antenele orientate către Chișinău, în căutarea unui post de televiziune mai bun. Le-am avut întoarse către Vest ințial, dar prin Carpați nu a răzbit semnalul. Așa că, până la urma, am împrumutat semnal de la frații de peste Prut. Nu mă erijez în cineva care îi cunoaște opera lui Grigore Vieru. Mie mi-a rămas în minte chelia lui de pe vremea când îl vedeam pe Chișinău 1 cum îl cânta pe Dl. Eminescu.
Vrema Nemâniei este un spectacol în urma căruia ar trebui să ne aducem aminte că obișnuiam să fim calmi, obișnuiam să fim înțelegători, că timpul avea răbdare cu oamenii (vorba lui Moromete), că obișnuiam să ne înțelegem.
Fiecare spectacol are un "hit". De data asta a fost Cad pe ape.
Nu au trecut două acorduri și îi simt mână cum îmi caută palma, o cuprinde și o strânge cu putere. Mă uit la ea și văd lacrimile curgând grăbite de surorile ce vin din urmă. Nici nu știu dacă să mă bucur că răzbunarea-mi este pe măsură sau că savurează fiecare moment al spectacolului. N-am apucat să îmi dau răspunsul pentru că am picat și eu în plasa poeziilor cântate în grai moldovenesc pe ritmuri de orchestră.
Recomand cu căldură și cu titlul de IT'S A MUST să apuci să vezi măcar un spectacol de Tudor Gheorghe. Costă cât două filme la mall, dar satisfacția este cu mult peste ce ți-ai imagina.
Lasa-ma cu Tudor Gheorghe ca de 3 zile ascult intruna "Voinicul strain". http://www.youtube.com/watch?v=jBNGYD-auNo
RăspundețiȘtergereMa termina chiuitura aia de la sfarsit. :)
Dupa astea mai recente, cu orchestra, nu prea ma omor. Imi plac alea "hardcore" numai cu cobza. :)
Clasica. :) Super LIKE!
RăspundețiȘtergereIncearca sa asculti si variante reorchestrate cu orchestra simfonica... Sunt foarte tari. ;)
Grigore Vieru ca Grigore Vieru, dar transmite-i din partea mea lui DT ca Tudor Gheorghe e oltean get-beget din Dolj. sa vedem cum se complica situatia acum...
RăspundețiȘtergereBuna Raluca,
RăspundețiȘtergereOh, dar DT stie ca e oltean. Si Sensei (sotul Zanei) este. Mai mult cei doi seamana ca doua picaturi de apa. Acum poate inteleg de ce il place DT atat de mult pe Tudor Gheorghe! :-?