joi, 27 octombrie 2011

Sunt un parazit

Cred că mă vând mai bine decât sunt în realitate. Aud lucruri despre mine care mă surprind. Se spune că aș fi un tip fain, că aș fi un prieten extraordinar, că aș fi un iubit dezastru (asta o spune DT și o întăresc și eu), că aș ști să ascult și să îi fac pe oameni să se simtă bine, plus multe alte porcării. Am prieteni care îmi spun că sunt un vânzător înnăscut, iar mie nu îmi plac vânzările. Le fac din necesitate. (btw, îmi place marketingul și managementul de produs.)

Dintre toate astea recunosc însă că am o abilitate de a îi face pe oameni să îmi vorbească și să mi se destăinuie. Mă găsesc prins în conversații ciudate, iar la final aud un invariabil: "Uauuu! Oare de ce ți-am spus ție astea? Sunt lucruri pe care nu le-am spus nimănui. Nu știu din ce motive ție pot să ți le spun". După discuție oamenii pleacă cu mulțumirea că i-am ajutat. În realitate lucrurile stau cu totul altfel. Îi ascult, e adevărat. Pun întrebări deschise ca să înțeleg mai bine. Nu îi judec și nu impun concluzii. Cel mult îmi dau cu părerea. Asta spre disperarea lui DT care mi-a atras atenția în repetate rânduri că sunt persuasiv și că îi influențez pe ceilalți cu opiniile mele.

Fotografie gasita pe  http://pouretrebelle.com
Sunt un parazit. Ascult pentru că parazitez. Am avut parte de doza mea de greșeli în viață și sunt dornic să nu o repet. Mai mult îi ascult pe toți acești oameni nu dintr-o dorință lăuntrică de a face bine, ci pt că sunt un profitor care își dorește să învețe nu numai din greșelile lui, ci și din ale altora. În adolescență aveam citate scrise cu markerul pe mobila din cameră. Cu timp am ajuns să le știu pe de rost. Unul din ele era:  "Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. De aceea încerc să învăț câte ceva pe lângă fiecare" (Sigmund Freud). Toate poveștile de viață pe care le-am ascultat mi-au adus un set de cunoașteri pe care nu aveam cum să le înțeleg decât prin experiența proprie. Empatizand cu interlocutorul reușesc să trăiesc o parte din durerile lui și să învăț pe lângă dânsul. Sunt un parazit în căutare de suflete cu probleme. Problemele tale devin experiență de viață pentru mine. Nu știu cum ieși tu din toată experiența asta, dar îți pot spune că eu ies mai bogat, mai drept și cred că într-o oarecare măsură mai înțelept. Simt că fur ceva din tine și astăzi sentimentul asta mă roade. Mă simt ca în jocurile de pe PC când ai de acumulat experiență. Lupți, luând la rând adversarii, iar când bara de nivel se umple câștigi o abilitate și treci la nivelul următor. Doar că eu o câștig prin furt. E drept că te fac să mi-o dai de bună voie, dar totuși astăzi îi simt gustul amar. Ieri eram vesel. Astăzi nu sunt.

Așa că nu îmi mai mulțumi pentru că te-am ascultat, nu îmi spune că discuția ți-a fost folositoare, că te simți altfel, nu îmi spune că dintre toții prietenii tăi preferi să discuți cu  mine, nu îmi spune că îți sunt cel mai bun prieten, nu îmi spune că ai vrea să mai discutăm și cu altă ocazie, nu îmi spune că ai nevoie de mine în viitor. Nu îmi spune că mă iubești, nu îmi spune că ți-e dor de mine. Sunt un parazit și a venit momentul să îți dai seama de asta. Depinde de tine dacă vrei să te deparazitezi sau nu.

Acum că ai aflat, m-am liniștit. Pune de un ceai. Ai ceva să-mi spui?

13 comentarii:

  1. Nu sunt de acord cu ce ai scris. A asculta pe cineva este ceva ce rar auzi in ziua de astazi sa se faca. Imi pare rau ca te-ai etichetat "iubit dezastru", "parazit" ,dar nu te-ai felicitat ptr ca esti un om extraordinar . Faptul ca reusesti intr-o oarecare masura sa influentezi oamenii , poate fi si un lucru bun, de exemplu in management aceasta tehnica este ptr a obtine potentialul maxim din echipa pe care o coordonezi ( si nu ma refer la a munci ca disperatii ), mai exact sa poti canaliza energia si munca echipei intr-un rezultat f bun. Daca oamenii pe care tu crezi ca i-ai influentat prea mult au luat decizia pe care tu simti intr-o oarecare masura ca le-ai induso nu este vina ta. Fiecare inivid trebuie sa stie ce este mai bn ptr el si sa aiba puterea de discernamant sa distinga ceea ce vrea el si ceea ce aude ca e bn ptr el! .Cu parearea isi da si mama ta , si sora ta - dar pana la urma tu ai facut ce ai considerat tu ca este bn ptr tine pana la aceasta varsta, daca nu ai invatat. Cu parerea mi-am dat si eu despre ce ai scris, cum ai scris... as mai avea de adaugat cateva randuri , dar o sa astept cuminte un raspuns. Cu Bine, Alexandra.
    P.S. Cappucino ?!

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna Alexandra,

    Luand nota de cele spuse de tine imi pastrez opinia. Indraznesc sa te intreb ceva: nu ti se pare ca valoarea articolelor este intr-o continua scadere? Fii sincera pt ca altfel adio Cappucino.

    Btw, un cappucino alaturi de tine, oricand. Trebuie doar sa imi promiti ca nu vei vorbi mai mult ca mine! =))

    RăspundețiȘtergere
  3. in ceea ce priveste valoarea articolelor pun pe seama toamnei ...ca deh poeziile alea iti zisei ca sunt way over too much:nice , smooth &profund but..Iti revenisesi mai mult de cat ok cu "balls on fire" , m-a amuzat teribil articolul. Atat pe mn cat si cativa colegi de prin birou. dar nu inteleg valoare articolelor cu "parazitul " declarat?!
    Cu bine , Alexandra

    P.S.la cappucino ai vrea scortisoara ?! Fiind moldoveanca ar fi ciudat sa fiu muta sau sa vb mai putin decat o facem in general ..

    RăspundețiȘtergere
  4. In general, articolele din ultimele luni sunt mai slabe. Nu mai au substanta si nu te fac sa reflectezi. Scrise amuzant sau nu sunt mediocre. Asta e problema.

    PS: cappucino cu scortisoara este perfect pentru mine. OK, te las sa te desfasori. Eu te ascult si a doua zi scuip pe blog. :p

    RăspundețiȘtergere
  5. Pai de data asta ai zis tu ce ai avut pe suflet si am fost noi parazitii. :)

    Nu vad absolut rau din a incerca sa asimilezi experienta din experientele altora. Ba din contra, e o calitate pe care din pacate multi nu o au. Vad dar nu observa, aud dar nu asculta...

    Cat despre mustrarile de constiinta...in viata nu exista reguli (desi dupa aparente ai fi inclinat sa crezi contrariul). Fiecare se descurca cum poate. E un fel de "free for all" ca sa folosesc un termen de la jocurile pe PC. :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Salut Ugly Kid Joe,

    Daca stau bine sa ma gandesc un cititor de bloguri este si el in felul lui un parazit. Chiar si fara observatia asta nu va consideram prea sanatosi la minte daca insistati sa ma cititi. :p

    RăspundețiȘtergere
  7. Poate iti va parea bizar dar eu am simtit inca de la inceput ca povestile noastre de viata reprezinta pentru tine o sursa de cunoastere, de castig intrisec, ori acumulare de experienta. Nu sunt de acord cu injectivul "parazit" si am senzatia ca faci o confuzie grava intre notiunea de prietenie - prieten si relatiile pe care le ai cu cei care ti se confeseaza. Faptul ca ii asculti si ii sfatuiesti nu te transforma nici pe tine in prietenul lor si nici pe ei in prietenii tai. In fine eu asimilez prietenia cu o "stare" de sinestatoare care nu se cere si nici nu se castiga, dar aceasta e o alta tema. Cred ca ai o calitate rara, accea de a sti sa asculti, iar experienta pe care ai acumulat-o din trairile tale ori angoasele celor din jur te ajuta sa gasesti soluti ori sfaturi pertinente problemelor noastre.
    Vad ca trebuie sa stau la coada dupa un cappucino... hmmm :p

    RăspundețiȘtergere
  8. Draga Karinna,

    Daca tot ne facem marturisiri trebuie sa iti spun ca atunci cand te-am ales am simtit potentialul cunoasterii prin intermediul lucrurilor pe care mi le-ai fi putut povesti. Ce aveam sa descopar avea sa ma uimeasca. Ma opresc aici si poate voi continua vreodata sub forma unui articol.

    Cat despre cappucino... nu e coada. Nimeni nu vrea sa iasa cu mine la un cappucino! :(

    RăspundețiȘtergere
  9. Da , am ceva sa-ti spun : fa-te preot !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta imi tot spunea bunicul... :)
      Acum cred ca e prea tarziu. Si in plus pentru a ajunge preot trebuie sa ma insor din nou! =))

      Ștergere
  10. Da* nu-i prea tarziu deloc . Nu esti tu omul sa te-mpiedici de birocratie .Sau ai putea sa fii chiar preot-calugar , cel mai simplu . M-as inscrie de pe-acuma pe lista de asteptare cu spovezile .
    Fiul meu e la Bucuresti la ceva SEM . Poate mananci faimoasele masline -stii tu care- cu el :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)) Ce tare! Acum depinde de cate pacate ai si cat sunt de interesante. Altfel nu ma bag 5 ani la facultate. :p

      Ștergere
  11. La facultate nu m-am gandit...
    Baga-te linistit la facultate , daca depinde doar de pacatele mele...
    De fapt, pe langa masline , ma gandeam la sapunul meu de levantica , cu autograf :-)

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Share This